August Treboniu Laurian
Bellu · arhivă digitală
Filologie și istorie Verificat

August Treboniu Laurian

Filolog, istoric și profesor universitar

17 iulie 1810 — 25 februarie 1881
Născut la Fofeldea, județul Sibiu
Figura 40, loc. 55
FilologIstoricPublicistProfesor universitarOm politicMembru fondator al Societății Academice Române
Filolog · Reprezentant al curentului latinistIstoric · Continuator al tradiției Școlii ArdelenePublicist · Redactor al „Magazinului istoric pentru Dacia"Profesor universitar · Profesor de latină, primul decan al Facultății de Litere (1864-1881)
✦ Membru fondator al Societății Academice Române, 1866✦ Primul decan al Facultății de Litere din București✦ Președinte al Societății Academice Române (1870-1872, 1873-1876)✦ Participant la Revoluția de la 1848 din Transilvania✦ Participant la Marea Adunare de la Blaj✦ A contribuit la reorganizarea învățământului din Moldova✦ Coautor al „Dicționarului limbei române"✦ Bustul funerar realizat de Carol Storck în 1886
Data adăugării:23.08.2026
Ultima actualizare:05.11.2026
Adăugat de:Administrator
Stare fișă:Publicată
Vizualizări:17

Biografie

August Treboniu Laurian, născut Augustin Trifan la 17 iulie 1810, în Fofeldea, județul Sibiu, a fost filolog, istoric, publicist, profesor universitar și om politic. A fost una dintre personalitățile importante ale culturii române din secolul al XIX-lea și membru fondator al Societății Academice Române.

A urmat studiile liceale la Sibiu și Cluj, apoi studii universitare la Viena și Hanovra, unde a obținut doctoratul în filologie. A desfășurat o activitate didactică importantă. Începând din 1842 a fost profesor de filosofie, iar din 1845 profesor de limbă și literatură latină la Colegiul „Sfântul Sava" din București.

Între 1852 și 1855 a fost inspector general al Școlilor Naționale din Moldova. În această perioadă a reorganizat învățământul, a înființat școli, a introdus studiul obligatoriu al limbii latine și a elaborat manuale de istorie și geografie.

A participat la dezvoltarea învățământului superior românesc și la înființarea Universității din București. A fost profesor de latină și primul decan al Facultății de Litere, funcție pe care a deținut-o începând din 1864. În 1876 a devenit director al Bibliotecii Centrale Universitare.

Laurian a participat la Revoluția de la 1848-1849 din Transilvania și a colaborat la redactarea programului revoluționarilor transilvăneni. A participat la Marea Adunare de pe Câmpia Libertății de la Blaj și a susținut drepturile politice și naționale ale românilor din Transilvania. A militat și pentru Unirea Principatelor.

În domeniul filologiei a fost unul dintre principalii reprezentanți ai curentului latinist. În 1840 a publicat „Tentamen criticum in originem, derivationem et formam linguae romanae in utraque Daciae vigentis vulgo Vallachicae". Împreună cu Ioan C. Massim a elaborat „Dicționarul limbei române", publicat în două volume între 1871 și 1876.

Ca istoric, Laurian a continuat tradiția Școlii Ardelene și a contribuit la dezvoltarea studiului istoriei naționale. Printre lucrările sale se numără „Brevis conspectus historiae Romanorum in utraque Dacia de gentium", „Temișiana", „Die Romanen der österreichischen Monarchie", „Die Rechte der rumanischen Nation gegen die Angriffe der Sachsen" și „Documente istorice despre starea politică și ieratică a românilor din Transilvania". A întocmit și „Charta țărilor române cunoscute mai înainte sub numele de Dacia".

A avut și o importantă activitate publicistică. În 1845, a întemeiat împreună cu Nicolae Bălcescu revista «Magazin istoric pentru Dacia», contribuind ulterior la redactarea și editarea acesteia.

În cadrul Societății Academice Române, Laurian a ocupat funcția de secretar general între 31 august 1867 și 1 august 1870. A fost președinte al Secțiunii literare între 1867 și 1879 și președinte al Societății Academice Române în două perioade, 1 august 1870-18 august 1872 și 16 august 1873-18 septembrie 1876.

A fost și membru fondator al ASTRA și președinte al Societății „Transilvania". În 1873 a primit Premiul „Evanghelie Zappa" al Societății Academice Române pentru traducerea Filipicelor lui Cicero.

August Treboniu Laurian a fost căsătorit cu Maria Laurian, născută în 1826 și decedată în 1895. O fotografie de familie realizată în 1851, păstrată în Fototeca Muzeului Național de Istorie a României, îl prezintă alături de soția sa și de doi dintre copiii lor, Alexandru și Dimitrie August. A mai avut o fiică, Lucia.

Sursa foto: Galeria portretelor

Laurian a fost înmormântat în Cimitirul Bellu, figura 40, locul 55. Monumentul funerar este înscris în Lista Monumentelor Istorice cu codul B-IV-m-B-20118.078 și este identificat drept „Monumentul funerar Aug. Treboniu Laurian". Monumentul are un bust din marmură albă realizat de sculptorul Carol Storck, semnat și datat pe spate «Storck jun. 1886».

Un alt bust dedicat lui August Treboniu Laurian se află în București, în Piața August Treboniu Laurian, la intersecția străzilor Logofătul Udriște și Matei Basarab. Bustul a fost realizat de sculptorul Constantin Bălăcescu în marmură de Carrara și a fost dezvelit la 2 iulie 1903, la inițiativa unui grup de profesori ai Liceului Matei Basarab.

Sursa foto: Wikipedia

Linia timpului biografic

Operă
Eveniment
Reper
Familie
Biografic
Context istoric

Evenimente personale

1810

Naștere — Fofeldea, județul Sibiu

1810

Naștere

1840

Tentamen criticum in originem, derivationem et formam linguae romanae in utraque Daciae vigentis vulgo Vallachicae

1840

Publicarea lucrării Tentamen criticum

1842

Profesor la Colegiul Sf. Sava

1846

Brevis conspectus historiae Romanorum in utraque Dacia de gentium

1848

Temișiana sau Scurtă istorie a Banatului temișian

1848

Revoluția de la 1848 din Transilvania

1849

Die Romanen der österreichischen Monarchie

1850

Die Rechte der rumanischen Nation gegen die Angriffe der Sachsen

1850

Documente istorice despre starea politică și ieratică a românilor din Transilvania

1852

Inspector general al Școlilor Naționale din Moldova

1864

Primul decan al Facultății de Litere

1866

Membru fondator al Societății Academice Române

1866

membru — Societatea Academică Română (Academia Română)

1867

Secretar general al Societății Academice

1868

Charta țărilor române cunoscute mai înainte sub numele de Dacia

1870

Președinte al Societății Academice Române

1871

Dicționarul limbei române (2 vol., în colaborare cu Ioan C. Massim)

1873

Premiul Evanghelie Zappa

1873

Decorat: Premiul „Evanghelie Zappa"

1876

Director al Bibliotecii Centrale Universitare

1881

Deces

1881

Deces — 25 februarie 1881

1906

Deces: Dimitrie August Laurian (Fiu)

1929

Deces: Alexandru Laurian (Fiu)

Context istoric național

1821

Revolta lui Tudor Vladimirescu

1848

Revoluția pașoptistă

1859

Unirea Principatelor

1866

Carol I pe tron

1877

Independența României

1881

Proclamarea Regatului

Apasă pe un punct pentru a vedea detalii. Glisează orizontal pentru a vedea toate evenimentele.

Opere principale

Tentamen criticum in originem, derivationem et formam linguae romanae in utraque Daciae vigentis vulgo Vallachicae

lucrare filologică

1840

Brevis conspectus historiae Romanorum in utraque Dacia de gentium

lucrare istorică

1846

Temișiana sau Scurtă istorie a Banatului temișian

lucrare istorică

1848

Die Romanen der österreichischen Monarchie

lucrare istorică

1849-1851

Die Rechte der rumanischen Nation gegen die Angriffe der Sachsen

lucrare istorică

1850

Documente istorice despre starea politică și ieratică a românilor din Transilvania

lucrare istorică

1850

Charta țărilor române cunoscute mai înainte sub numele de Dacia

hartă istorică

1868

Dicționarul limbei române (2 vol., în colaborare cu Ioan C. Massim)

dicționar

1871-1876

Conținutul profilului este afișat mai sus.

Surse și bibliografie

Surse biografice

  • Academia Română — August Treboniu Laurian
  • Gheorghe Adamescu, Dicționar istoric-geografic, p. 1720
  • Sărău, Dicționarul persoanelor înmormântate în Cimitirul Bellu Clasic, 2024, p. 51
  • Ciorca, 2022, p. 374-375
  • Flori Jianu, Cimitirul Bellu. Muzeu în aer liber, vol. II, 2022, p. 1132-1133
  • Gheorghe Bezviconi, Cimitirul Bellu din București, 1958, p. 191
  • Lista Monumentelor Istorice, cod B-IV-m-B-20118.078 (Lege5.ro)
  • Fototeca Muzeului Național de Istorie a României, fotografie de familie, 1851
  • Wikimedia Commons — fotografia lui August Treboniu Laurian

Surse loc de odihnă

Impresii (0)

Pentru a adăuga o impresie trebuie să fii .

Fii primul care lasa o impresie!

Bellu.

Arhivă digitală a personalităților înhumate la Cimitirul Bellu din București — un proiect dedicat memoriei și patrimoniului cultural românesc.

Calea Șerban Vodă 249, București

Notă: Acest site este un proiect independent de arhivă digitală și documentare istorică. Nu este situl oficial al Cimitirului Bellu și nu este afiliat administrației cimitirului. Pentru informații oficiale (program vizitare, administrare locuri, taxe), contactați direct administrația cimitirului.

© 2026 Cimitirul Bellu — Arhivă digitală. Toate drepturile rezervate.

Realizat cu grijă în București 🇷🇴