Traducători și scriitori Verificat

Aurel Covaci

Traducător român de literatură universală, cunoscut pentru traducerea epopeii Lusiada de Luís de Camões

13 februarie 1932 — 18 mai 1993
Născut la Oradea
Figura 9
Traducător de poezie universalăPoetPoliglot
TraducătorPoet
✦ Traducător de anvergură universală din peste 13 limbi străine✦ A tălmăcit în limba română mari capodopere epice: Epopeea lui Ghilgameș, Cântecul Cidului, Cântarea oastei lui Igor, Lusiada de Camões✦ Versiuni de referință din Shakespeare, Pessoa, Esenin, García Lorca, Bécquer și Kavafis✦ Deținut politic (1958–1960) în urma represiunii mișcării studențești anticomuniste de după 1956✦ Autor confirmat al poemului „Cîntec de lebădă” (1957), revendicat și clarificat în presa literară în 1983
Data adăugării:11.10.2026
Ultima actualizare:05.11.2026
Adăugat de:Administrator
Stare fișă:Publicată
Vizualizări:8

Biografie

Aurel Covaci a fost un traducător român de literatură universală, cunoscut îndeosebi pentru versiunea românească în versuri a epopeii „Lusiada” de Luís de Camões și pentru tălmăcirea a numeroase capodopere din lirica mondială. S-a născut la 13 februarie 1932 la Oradea, urmând ulterior cursurile Facultății de Filologie a Universității din București, perioadă în care a frecventat cercurile literare ale tinerei generații din anii 1950.

Aurel Covaci și Stela Covaci - fotografii judiciare Securitate
Fotografii judiciare ale soților Aurel Covaci și Stela Covaci din dosarele de anchetă ale Securității (1958; reprodus în volumul documentar „Persecuția”, p. 96).

Anii de formare și începuturile activității sale s-au desfășurat în atmosfera de strictă supraveghere politică din mediul universitar și literar bucureștean. Student fiind, a legat o prietenie strânsă cu poetul Nicolae Labiș, alături de care a locuit o perioadă. În contextul acțiunilor represive declanșate de organele de securitate împotriva grupurilor studențești după toamna anului 1956, Aurel Covaci a fost arestat la 14 martie 1958 și judecat în toamna aceluiași an. Prin sentința Tribunalului Militar București din septembrie 1958, dată în baza articolului 209 din Codul penal privitor la uneltire contra ordinii sociale, a fost condamnat la trei ani de închisoare corecțională, executând aproximativ doi ani de detenție până la eliberarea din 1960. Detalii specifice privitoare la violențele din anchetă, internarea la infirmerie în aprilie 1958 sau interdicția de semnătură provin din relatările memorialistice ale soției sale, Stela Covaci, consemnate în volumul documentar „Persecuția. Mișcarea studențească anticomunistă, București, Iași (1956–1958)” (Editura Vremea, 2006).

Dedicându-se traducerii de poezie universală, Aurel Covaci a publicat la Editura pentru Literatură Universală, în 1965, traducerea epopeii naționale portugheze „Lusiada” de Luís de Camões, reeditată în 1977 la Editura Minerva. Traducerea a beneficiat de o primire critică favorabilă în presa literară, fiind remarcată fidelitatea și stăpânirea structurii metrice originale. De-a lungul anilor, a lucrat la numeroase tălmăciri din lirica universală, printre care și ediții din Fernando Pessoa, Lope de Vega sau Federico García Lorca.

În viața literară, numele său a fost implicat în controversa paternității poemului „Cîntec de lebădă”, publicat inițial ca text inedit atribuit lui Nicolae Labiș în ziarul „Săptămîna” (la 8 ianuarie 1982). Paternitatea textului a fost revendicată de Aurel Covaci, care a arătat că poemul a fost compus de el în octombrie 1957, după moartea lui Labiș, aspect susținut și de mărturia Margaretei Labiș. Disputa a fost tranșată în presa literară prin articolul „Restabilirea” semnat de Constantin Dumitrache în revista „Ramuri” (nr. 6, 1983), care a argumentat în favoarea paternității lui Covaci. În privința circumstanțelor morții lui Nicolae Labiș din decembrie 1956, ipoteza unei provocări a accidentului din partea Securității constituie o interpretare susținută retrospectiv de Stela Covaci în scrierile sale memorialistice, nefiind o concluzie istorică dovedită documentar.

Aurel Covaci a decedat la 18 mai 1993 la București și a fost înhumat în Cimitirul Bellu, la figura 9.

Linia timpului biografic

Operă
Eveniment
Reper
Familie
Biografic
Context istoric

Evenimente personale

1932

Naștere — Oradea

1958

Arestare politică

1958

Sentință judecătorească politică

1965

Luís de Camões, Lusiada (Editura pentru Literatură Universală, București, 1965; reeditată Editura Minerva, 1977)

1965

Publicarea traducerii epopeii „Lusiada”

1982

Disputa privind poemul „Cîntec de lebădă”

1983

Cîntec de lebădă (poem compus în 1957, paternitate restabilită în Ramuri, 1983)

1983

Restabilirea paternității poemului „Cîntec de lebădă”

1993

Decesul și înhumarea la Bellu

1993

Deces — 18 mai 1993

Context istoric național

1940

Dictatura regală

1944

23 August

1947

Abolirea monarhiei

1965

Ceaușescu la conducere

1989

Revoluția Română

Apasă pe un punct pentru a vedea detalii. Glisează orizontal pentru a vedea toate evenimentele.

Opere principale

Luís de Camões, Lusiada (Editura pentru Literatură Universală, București, 1965; reeditată Editura Minerva, 1977)

Traducere epopeică

1965

Cîntec de lebădă (poem compus în 1957, paternitate restabilită în Ramuri, 1983)

Poezie originală

1983

Conținutul profilului este afișat mai sus.

Resurse digitale asociate

Altă sursă

Aurel Covaci (1932-1993)

Autor:
Simion R. Suciu
An:
2017
Instituție:
Blog personal / arhivă privată

Articol bio-bibliografic dedicat traducătorului Aurel Covaci (1932-1993), conținând repere privind anii de studii, activitatea de traducător și contextul biografic.

Surse și bibliografie

Surse biografice

  • Simion R. Suciu, „Aurel Covaci (1932-1993)”, blog bio-bibliografic, februarie 2017
  • Instituto da Cooperação e da Língua (Instituto Camões) — Bibliografia traducerilor românești din Luís de Camões (Lusiada 1965, 1977)
  • Stela Covaci, „Persecuția. Mișcarea studențească anticomunistă, București, Iași (1956–1958)”, Editura Vremea, 2006, 455 p., ISBN 978-973-645-219-2 (p. 96 foto judiciare)
  • Constantin Dumitrache, „Restabilirea”, în revista Ramuri, nr. 6, 1983
  • Ziarul Săptămîna, 8 ianuarie 1982 (publicarea textului disputat Cîntec de lebădă)
  • Doina Jela, „Cronica unei morți inevitabile”, Observator Cultural, nr. 356, 25 ianuarie 2007
  • Indicație administrator: localizare la Bellu figura 9

Impresii (0)

Pentru a adăuga o impresie trebuie să fii .

Fii primul care lasa o impresie!

Bellu.

Arhivă digitală a personalităților înhumate la Cimitirul Bellu din București — un proiect dedicat memoriei și patrimoniului cultural românesc.

Calea Șerban Vodă 249, București

Notă: Acest site este un proiect independent de arhivă digitală și documentare istorică. Nu este situl oficial al Cimitirului Bellu și nu este afiliat administrației cimitirului. Pentru informații oficiale (program vizitare, administrare locuri, taxe), contactați direct administrația cimitirului.

© 2026 Cimitirul Bellu — Arhivă digitală. Toate drepturile rezervate.

Realizat cu grijă în București 🇷🇴