Gheorghe Costa Foru

Gheorghe Costaforu (n. 26 octombrie/7 noiembrie 1820, București – d. 28 noiembrie/10 decembrie 1876, București) a fost profesor de drept, personalitate politică și culturală, jurist, dar, mai ales, unul din ctitorii Universității din București, înființată de Al. I. Cuza prin decretul nr. 765 la 4/16 iulie 1864, și, implicit, ctitor al învățământului superior românesc.

Originea: Familia Costaforu (sau Costa-Foru, cum apare în multe documente de epocă) este una dintre cele mai vechi familii de origine aromână din România. Un document dactilografiat, semnat de Constantin Prodan, Procuror onorar la Înalta Curte de Casație și Justiție, intitulat „Marii doctrinari ai dreptului: Gheorghe Costaforu", aflat în colecția Muzeului Universității din București, oferă câteva informații interesante: „Numele lui de familie nu era acela pe care l-a ilustrat întreaga viață, ci unul mult mai scurt, de român macedonean: Forul. La acest nume, prin adaosul prenumelui tatălui său Constantin = Costa, numele patronimic s-a transformat [în] Costaforu, pe care l-a purtat atât el, cât și frații săi".

Mai jos, se face o altă mențiune: „Familia lui era originară din Thessalia, și anume din orașul Larissa, ceea ce ar îndritui presupunerea că era de origine greacă; totuși moștenitorii păstrează tradiția unei origini aromâne".

Cariera academică: A urmat cursurile Colegiului Sfântul Sava din București, apoi a studiat dreptul la Paris, unde a obținut doctoratul în drept. După întoarcerea în țară, a activat ca judecător, profesor de drept civil, membru al Curții de Casație. După înființarea Universității din București, Gh. Costaforu a fost primul rector al acesteia (1864-1871). Împreună cu Vasile Boerescu, alt profesor al Facultății de Drept, a elaborat Legea Instrucțiunii Publice (25 noiembrie/7 decembrie 1864), prima lege modernă din istoria învățământului românesc.

Cariera politică și diplomatică: A ocupat funcția de ministru al Afacerilor Externe între 1871 și 1873. Ulterior a reprezentat România ca agent diplomatic la Viena.

În anii 1870, Gheorghe Costaforu a fost implicat într-un duel cu spada cu Gheorghe Em. Lahovary. Duelul s-a încheiat cu o rană ușoară.