Constantin Stravolca

Constantin Stravolca (2 noiembrie 1882, Craiova – 27 iunie 1937, București) a fost avocat, doctor în drept și consilier juridic al Ministerului Aerului și Marinei.

A urmat studiile primare și trei clase liceale la Liceul Carol I din Craiova, după care a absolvit Școala Militară din Craiova în anul 1899. Și-a continuat pregătirea la Școala de Artilerie și la Școala de Geniu din București. În aceeași perioadă a frecventat și cursurile Facultății de Fizică și Matematică. Un accident l-a obligat să părăsească cariera militară, deși obținuse gradul de sublocotenent. Ulterior și-a susținut bacalaureatul modern și s-a înscris la Facultatea de Drept din București.

Și-a desăvârșit studiile juridice în străinătate, obținând titlul de doctor în drept la Universitatea din Liège în anul 1906 și un al doilea doctorat la Paris în anul 1908. S-a înscris inițial în Baroul Dolj, iar în 1907 s-a transferat la Baroul Ilfov, unde avea să desfășoare cea mai mare parte a activității sale profesionale.

În timpul Primului Război Mondial a fost trimis în Franța în calitate de consilier juridic pe lângă comisiunile militare române. După război și-a continuat activitatea de avocat în cadrul Baroului Ilfov și a ocupat funcția de avocat al Ministerului Aerului și Marinei, fiind cunoscut în mediul juridic bucureștean pentru pregătirea sa academică și experiența profesională.

Numele său a intrat însă în atenția opiniei publice prin tragicul sfârșit.

În vara anului 1937, Bucureștiul interbelic a fost zguduit de un caz șocant de violență, care avea să rămână în istoria orașului ca o poveste tragică de gelozie și răzbunare. Avocatul Constantin Stravolca, cunoscut pentru activitatea sa în Contenciosul Ministerului Aerului, a fost victima unui atac brutal din partea colegului său, avocatul Constantin Tonegaru. Motivul? O presupusă relație între Stravolca și fosta soție a lui Tonegaru, Florica Zorilă.

Constantin Stravolca, avocat de renume în București și personalitate proeminentă a Contenciosului Ministerului Aerului, era recunoscut pentru activitatea sa profesională, dar și pentru viața sa personală tumultuoasă. Fosta lui soție, Arabella Armășescu, a fost ea însăși o figură controversată, cunoscută pentru scandalurile sale și conflictele cu legea. Relația lor a fost marcată de intrigi și tensiuni, iar după divorț, Arabella a continuat să fie un subiect de interes pentru presă și public.

Conflictul dintre Stravolca și Tonegaru a început în urmă cu mai mulți ani, când Tonegaru a angajat serviciile juridice ale lui Stravolca pentru a-l reprezenta într-un proces de divorț de soția sa, Florica Zorilă. După divorț, Tonegaru a început să suspecteze că Stravolca ar fi avut o relație cu fosta lui soție, suspiciune care s-a amplificat în timp și a alimentat o ură profundă. Tonegaru a încercat să-i surprindă împreună pe Stravolca și pe Zorilă prin diverse scenarii și trucuri, inclusiv apeluri telefonice în care pretindea a fi o rudă sau coleg rănit, dar fără succes. În mintea lui Tonegaru, aceste eșecuri nu au făcut decât să confirme o legătură ascunsă și să-l împingă spre planuri de răzbunare.

În ziua de 22 iunie 1937, Tonegaru a decis să pună capăt rivalității cu o acțiune violentă. În jurul orei 1:15 p.m., Stravolca se afla la „Clădirea Românească” de pe Calea Victoriei nr. 2, vizitând o clientă, d-na Florica Paraschivescu, pentru un proces pe care îl avea de susținut la Înalta Curte de Casație. Tonegaru, care îl urmărise, s-a apropiat pe la spate și a tras un glonț în regiunea lombară a lui Stravolca. Rănit, Stravolca s-a întors și între cei doi a început o luptă disperată. Portarul și câțiva locatari au asistat, îngroziți, la scena violentă, în timp ce Stravolca încerca să fugă pe scări, fiind urmărit de Tonegaru.

Cei doi au continuat să se lupte până la mezanin, unde Tonegaru i-a mai tras trei focuri de armă lui Stravolca. Deși grav rănit, Stravolca a reușit să-l atace pe Tonegaru în încercarea de a se apăra. Tonegaru, văzându-se amenințat, a coborât în stradă, unde s-a predat poliției, explicându-i unui agent aflat întâmplător în zonă că a acționat pentru că „acel om i-a distrus căminul”.

Cu toate că pierdea sânge abundent, Stravolca a reușit să ajungă singur la Spitalul de Urgență. Acolo, conștient că se află în ultimele momente, a cerut hârtie și, printre pete de sânge, și-a scris testamentul, lăsând o treime din avere fostei doamne Tonegaru, Florica Zorilă, o altă treime fostei sale soții, Arabella Armășescu, și ultima treime nepotului său, avocatul Vasiliadis. La scurt timp după ce a finalizat testamentul, Stravolca s-a prăbușit și a fost transportat de urgență în sala de operație, dar infecția severă cauzată de perforarea intestinelor i-a agravat starea.

Ancheta în cazul „dramei de la Clădirea Românească” a continuat în dimineața următoare. Avocatul Tonegaru a fost înaintat Parchetului pentru o acțiune de crimă premeditată. În fața autorităților, Tonegaru a negat că ar fi avut intenția de a-l ucide pe Stravolca, susținând că doar dorea să-l intimideze. A invocat faptul că Stravolca îi distrusese căminul și o sedusese pe fosta sa soție, iar testamentul lui Stravolca ar fi confirmat relația acestuia cu Florica Zorilă.

Pentru a verifica aceste acuzații, Parchetul a emis un mandat de arestare pentru Tonegaru și a dispus o confruntare între acesta și d-na Florica Zorilă, care nu a fost găsită acasă, motiv pentru care audierea a fost reprogramată. Tonegaru a continuat să susțină că atacul nu fusese premeditat, ci un gest reflex cauzat de gestul lui Stravolca, pe care Tonegaru îl interpretase ca pe o încercare de a scoate un pistol. Tonegaru a cerut apoi să-și scrie declarația, așternând pe hârtie toate detaliile dramei în decurs de patru ore.

În timp ce Stravolca se lupta pentru viață la Spitalul de Urgență, locuința sa a fost percheziționată de anchetatori, în prezența unui reprezentant al Ministerului Aerului, pentru a ridica documente importante și corespondență. La spital, numeroși prieteni și rude veneau în vizită, iar medicii au precizat că Stravolca avea șanse să supraviețuiască în absența unor complicații. Cu toate acestea, starea lui s-a deteriorat rapid, iar infecția severă s-a extins, lăsând puține speranțe de recuperare.

După câteva zile de suferință, Constantin Stravolca a pierdut lupta pentru viață, lăsând în urmă o poveste care a zguduit întreaga comunitate juridică și publicul larg. Ceremonia funerară a avut loc la cimitirul Bellu, unde numeroși colegi, rude și apropiați i-au adus un ultim omagiu. Moștenirea sa a devenit subiect de discuții publice și controverse, nu doar din cauza testamentului neașteptat, ci și pentru relația sa cu Arabella Armășescu – care va fi subiectul altei fise separat, având o viață personală plina de controverse și evenimente scandaloase, care au adus-o în atenția publicului.

Constantin C. Tonegaru, a fost tatal poetului si publicistului Constant Tonegaru, inmormantat la Cimitirul Sf. Vineri.

Constantin C. Tonegarusi a dorit sa fie incinerat, nu exista informatii daca a fost sau nu incinerat.

Din Bellu: Oameni si Povesti