Publicistică, politică, traducere

Nicolae Nenovici

Publicist, traducător și om politic român, coleg cu Bălcescu la Sf. Sava

1820 — 6 iulie 1863
Figura 7, loc. 22-24
PublicistProfesorTraducătorOm politic
Publicist · Publicist și om politicProfesor · Profesor, îndepărtat din învățământ în 1848 ca fost comisar de propagandăTraducător · Traducător din limba franceză
✦ Coleg cu Nicolae Bălcescu la Colegiul Sf. Sava (1832-1835)✦ Comisar de propagandă în Revoluția de la 1848✦ Traducător al „Leliei" de George Sand (1853-1854)✦ Editor al ziarului „Patria" (1855), orientare liberal-radicală✦ Monument funerar la Bellu realizat de Karl Storck
Data adăugării:20.07.2026
Ultima actualizare:05.11.2026
Adăugat de:Marius Voicu
Stare fișă:Publicată
Vizualizări:5

Biografie

Nicolae Nenovici (1820-1863) a fost un publicist, traducător și om politic român, figură importantă a mișcării revoluționare de la 1848 din Țara Românească.

Educație

A urmat cursurile Colegiului Național Sf. Sava din București (1832-1835), fiind coleg de generație cu Nicolae Bălcescu, viitorul istoric și revoluționar. Această prietenie formată în anii de școală a avut un rol important în orientarea sa politică ulterioară.

Activitate revoluționară

În timpul Revoluției de la 1848, Nenovici a activat ca comisar de propagandă, fiind trimis în diferite orașe pentru a răspândi ideile revoluționare. A fost chemat de Departamentul Trebilor din Lăuntru la București, unde i s-au dat porunci spre a le duce — inclusiv una la Olt. Activitatea sa revoluționară a inclus și sprijin acordat revoluționarilor bulgari, aspect evidențiat de cercetătorii bulgari și sovietici.

După înfrângerea revoluției, a fost îndepărtat din învățământ în toamna anului 1848, împreună cu Andrei Pretorian, fiind foști comisari de propagandă.

Activitate publicistică

Nenovici a făcut parte din cercul de partizani ai lui C.A. Rosetti și a participat la editarea ziarului „Patria" (februarie - 6/18 octombrie 1855), o publicație politică de orientare liberal-radicală.

Traduceri

A tradus din limba franceză „Lelia" de George Sand (vol. I-III, București, 1853-1854), una dintre primele traduceri ale unei opere literare franceze moderne în limba română.

Decesul

Nicolae Nenovici a încetat din viață la 6 iulie 1863, în al 43-lea an al etății sale (deci născut în jurul anului 1820). A fost înmormântat la Cimitirul Bellu, figura 7, locurile 22-24, într-un monument realizat de sculptorul Karl Storck.

Monumentul funerar

Monumentul de la Bellu, un „Geniu funerar sprijinit pe o urnă" sculptat în ronde bosse din marmură albă (100 x 87 x 60 cm, pe soclu de 110 cm), a fost realizat de Karl Storck în jurul anului 1863. Pe soclu este inscripționat: „IUBIRE ȘI RECUNOȘTINȚĂ ETERNĂ / SOȚIULUI ȘI PĂRINTELUI NOSTRU / NICOLAE NENOVICI DECEDAT LA ANUL 1863 IULIE 6 / ÎN AL 43 AN AL ETĂȚII SALE". Ulterior, pe urnă a fost adăugată inscripția pentru fiul său, Nicolae N. Nenovici (1859-1881).

Linia timpului biografic

Operă
Eveniment
Reper
Familie
Biografic
Context istoric

Evenimente personale

1820

Naștere

1832

Admiterea la Colegiul Sf. Sava

1848

Revoluția de la 1848

1848

Îndepărtarea din învățământ

1853

Lelia (traducere din George Sand)

1853

Traducerea „Leliei"

1855

„Patria" (ziar politic)

1855

Editarea ziarului „Patria"

1863

Decesul

1863

Deces — 6 iulie 1863

1881

Deces: Nicolae N. Nenovici (Fiu)

Context istoric național

1821

Revolta lui Tudor Vladimirescu

1848

Revoluția pașoptistă

1859

Unirea Principatelor

Apasă pe un punct pentru a vedea detalii. Glisează orizontal pentru a vedea toate evenimentele.

Opere principale

Lelia (traducere din George Sand)

traducere

1853-1854

„Patria" (ziar politic)

publicistică

1855

Conținutul profilului este afișat mai sus.

Surse și bibliografie

Surse biografice

  • Biblioteca Națională a României — Aniversări culturale 2019
  • Revista Arhivelor III/2 (1960) — Bibliografie tematică Bălcescu
  • ResearchGate — Repertoriul traducerilor românești din limbile franceză, italiană, spaniolă (sec. XVIII-XIX)
  • BCMI 1995, nr. 1-2 — Repertoriul monumentelor de for public și funerare ale sculptorilor Stork
  • Scribd — Cornelia Bodea, „Lupta Românilor pentru Unitatea Națională 1834-1849"
  • RESEE 1980, nr. 4 — referință la sprijinul Nenovici pentru revoluționarii bulgari
  • Studii 1965 — referință la Nenovici și ziarul „Patria" (1855)
  • Sarău (2024) — Dicționar de persoane înmormântate în Cimitirul Șerban Vodă – Bellu „Clasic", pag. 236

Impresii (0)

Pentru a adăuga o impresie trebuie să fii .

Fii primul care lasa o impresie!

Bellu.

Arhivă digitală a personalităților înhumate la Cimitirul Bellu din București — un proiect dedicat memoriei și patrimoniului cultural românesc.

Calea Șerban Vodă 249, București

Notă: Acest site este un proiect independent de arhivă digitală și documentare istorică. Nu este situl oficial al Cimitirului Bellu și nu este afiliat administrației cimitirului. Pentru informații oficiale (program vizitare, administrare locuri, taxe), contactați direct administrația cimitirului.

© 2026 Cimitirul Bellu — Arhivă digitală. Toate drepturile rezervate.

Realizat cu grijă în București 🇷🇴