Maria Crătunescu n. Cutarida

Maria Cuțarida Crătunescu a fost prima femeie medic din România și o militantă feministă dedicată. A înființat Societatea Maternă în 1897 și a organizat prima creșă de fabrică în 1899.

Și-a făcut studiile liceale la Școala Centrală din București și la Zürich, unde s-a înscris la Facultatea de Medicină în 1877. Ulterior, s-a transferat la Universitatea din Montpellier, unde a obținut diploma de licență. Stagiul de spital și pregătirea pentru doctorat le-a realizat la Paris, iar în 1884 a devenit doctor în medicină cu teza "L’hydrorrhée et sa valeur sémiologique dans le cancer du corps de l’utérus" (Despre hidroreea și valoarea ei semiologică în cancerul corpului uterin).

Cât timp a studiat în străinătate, ziarele din București i-au urmărit evoluția, iar la întoarcerea în țară, a obținut dreptul de liberă practică cu calificativul magna cum laude. A deschis o clinică particulară și a solicitat un post de medic secundar la Spitalul Brâncovenesc, dar a fost respinsă fără explicații. În 1885, a reușit să obțină un post de medic secundar la Spitalul Filantropia din București, unde oferea consultații gratuite.

Deși s-a pregătit temeinic pentru obținerea gradului de medic primar ginecolog, nu a reușit să promoveze examenul. Din 1886, a devenit șef al catedrei de igienă la Azilul "Elena Doamna" și, din 1891, și al secției de ginecologie de la Filantropia.

A protestat împotriva modificării profilului secției în care lucra, ceea ce a dus la conflictul cu Eforia Spitalelor și, în cele din urmă, la demisia sa. În 1897, a fondat Societatea Materna pentru a sprijini copiii săraci, iar în 1899 a organizat prima creșă de fabrică la Fabrica de Tutun din București.

Maria Cuțarida Crătunescu a participat la Congresul feminist de la Paris în 1900, unde a prezentat o lucrare despre munca femeii în România, evidențiind progresele în educație. A fost invitată și la congresele de la Bruxelles (1907) și Copenhaga (1910), unde a discutat despre acțiunile medicinii românești în lupta împotriva mortalității infantile și a realizat un studiu asupra creșelor din România.

În timpul Primului Război Mondial, a fost mobilizată la Institutul și internatul Evanghelic (Spitalul Militar temporar nr. 134). La sfârșitul războiului, din motive de sănătate, s-a retras din activitatea medico-socială. Maria Cuțarida Crătunescu a murit la 10 sau 16 noiembrie 1919.