Maria Rosetti (născută Mary Grant)

Maria Rosetti (născută Mary Grant) a fost prima femeie jurnalist din România, eseistă și o figură centrală a Revoluției de la 1848 din Țara Românească. S-a născut în Guernsey, fiind fiica căpitanului scoțian Edward Grant și a franțuzoaicei Marie Le Lacheur. A sosit în București în 1844 ca guvernantă în casa colonelului Ioan Odobescu și s-a căsătorit în 1847 cu fruntașul revoluționar și omul politic liberal C.A. Rosetti.

În timpul Revoluției de la 1848 din Țara Românească, Maria a jucat un rol legendar. Când liderii mișcării revoluționare, printre care și soțul ei, au fost arestați și îmbarcați pe Dunăre de autoritățile otomane, ea i-a urmărit pas cu pas pe mal, deghizată în țărancă și purtându-și în brațe fiica nou-născută, Libertatea Sophia. La Orșova a reușit să le transmită revoluționarilor un mesaj esențial, facilitând eliberarea întregului grup.

Această dârzenie și dăruire patriotică au inspirat tabloul alegoric România revoluționară, pictat la Paris în 1850 de prietenul familiei, Constantin Daniel Rosenthal, lucrare devenită un veritabil simbol al idealului național pașoptist.

După anii exilului în Franța, Maria Rosetti s-a întors în țară, continuându-și neobosită activitatea publicistică și socială. În anul 1865 a înființat publicația Mama și copilul, prima revistă românească dedicată rolului educativ și social al femeilor.

A fost profund implicată în activități filantropice și de asistență sanitară. În timpul Războiului de Independență (1877–1878) a organizat comitete pentru ajutorarea răniților și a condus spitalul de campanie de la Turnu Măgurele, remarcându-se prin devotament civic exemplar.

Maria Rosetti a încetat din viață la 13 februarie 1893, fiind înhumată în Cimitirul Bellu din București, în cavoul familiei Rosetti (figura 30, locul 81, monument istoric cu codul LMI B-IV-a-B-20118.142).