Constantin Alexandru Rosetti

Om politic, publicist, revoluționar pașoptist și unul dintre principalii susținători ai Unirii Principatelor Române, Constantin Alexandru Rosetti a fost una dintre personalitățile marcante ale liberalismului românesc din secolul al XIX-lea.

Fiul spătarului Alexandru Rosetti și al Elenei Obedeanu, a studiat la Colegiul „Sfântul Sava” din București. După o scurtă carieră militară, a activat în administrație, magistratură și comerț. În anii petrecuți la Paris a intrat în contact cu ideile democratice și naționale promovate de Jules Michelet și Edgar Quinet, participând totodată la organizarea Societății Studenților Români din capitala Franței.

În 1847 s-a căsătorit cu Mary Grant, cunoscută ulterior drept Maria Rosetti, una dintre figurile emblematice ale Revoluției de la 1848.

A fost unul dintre liderii radicali ai mișcării pașoptiste din Țara Românească, îndeplinind funcțiile de secretar al Guvernului Provizoriu, prefect de poliție al Bucureștiului și redactor al oficiosului „Pruncul român”. După înfrângerea mișcării revoluționare a fost silit să trăiască în exil la Paris între 1848 și 1857, perioadă în care a continuat să militeze neobosit pentru cauza națională, unitatea și independența românilor.

Revenit în țară în 1857, a înființat și a condus ziarul „Românul”, cea mai influentă tribună politică liberală a vremii. S-a remarcat printr-o susținere energică a mișcării unioniste și a alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor Principate.

Personalitate de prim rang a Partidului Național Liberal alături de Ion C. Brătianu, Rosetti a deținut portofolii ministeriale în repetate rânduri (la Culte și Instrucțiune Publică, precum și la Interne), a fost ales de două ori primar al Capitalei și a prezidat Camera Deputaților. A fost unul dintre artizanii proclamării independenței de stat a României în 1877 și un susținător ferm al efortului de război.

În plan cultural, a fost membru fondator (1867) al Societății Literare Române, for care s-a transformat ulterior în Academia Română.

Destinul lui C.A. Rosetti este strâns legat și de începuturile Cimitirului Bellu. Copiii săi, Elena Rosetti (1857–1859) și Anton Rosetti (†1861), sunt considerați printre primii înhumați în noua necropolă bucureșteană, tradiția istorică reținându-l pe omul politic printre promotorii activi ai amenajării cimitirului Șerban Vodă (Bellu).