Dimitrie C. Butculescu

Dimitrie C. Butculescu (25 octombrie 1845, București — 3 iunie 1916, București) a fost arheolog, publicist, filatelist și promotor al cooperației, una dintre personalitățile polivalente ale României de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Contribuția sa majoră constă în dezvoltarea arheologiei preistorice din România: a fost printre primii cercetători care au încercat clasificarea sistematică a siturilor preistorice și au promovat metode moderne de cercetare arheologică.

Date biografice

S-a născut la București în familia paharnicului Constantin Marin Butculescu (1805-1877) și al Mariei, născută Bujoreanu (1826-1873). Familia Butculescu provenea din rândul proprietarilor funciari din Teleorman, cu rădăcini în satul Butculești (zona Pitești-Zimnicea). A avut numeroși frați și surori, dintre care sora Elena C. Butculescu (căsătorită Sallmen) este de asemenea înmormântată la Bellu (fig. 1 bis, loc. 11).

Educație

A studiat la Colegiul Sainte-Barbe din Paris, unde a obținut aproape în toți anii premii de onoare, urmând studii de economie și arheologie. Formația pariziană i-a oferit deschiderea către discipline pe care le va practica tot restul vieții.

Activitate arheologică

A fost printre precursorii cercetărilor arheologice sistematice din România. Prima sa lucrare arheologică datează din 1867. A efectuat explorări și investigații arheologice pe tot cuprinsul țării, dar și în străinătate. A fost printre primii cercetători care au susținut existența preistoriei pe teritoriul României și au încercat clasificarea sistematică a siturilor preistorice, promovând metode moderne de cercetare. Studii recente (CIMEC, Dragoș Măndescu) îi recunosc contribuția la fundamentarea arheologiei preistorice românești.

Activitate publică și politică

A fost de trei ori ales deputat în Parlamentul țării. A participat la Conferințele Interparlamentare de la Roma (1891), Berna (1892) și Bruxelles (1893).

A inițiat constituirea Societății Enciclopedice, fiind ales vicepreședinte alături de pictorul Theodor Aman, avându-l ca președinte pe Bogdan Petriceicu Hașdeu. A fost printre fondatorii sălii de scrimă de la Jokey-Club București. A organizat diverse expoziții și a inițiat și a colaborat la mai multe publicații.

Cooperație și economie socială

A întemeiat Societatea pentru dezvoltarea industriei casnice, în cadrul Societății Concordia, căreia Regina Elisabeta i-a atribuit ulterior denumirea de Societatea Furnica. În 1900 a întemeiat Cooperativa Brazda, fiind deschizător de drumuri în mișcarea cooperatistă românească. Potrivit unor relatări din epocă, la inaugurarea Expoziției Cooperatorilor din 1894 de la București, regele Carol I i-ar fi adresat cuvinte elogioase, numindu-l „românul cel mai popular — apostolul patriotismului". Sursa primară a acestui citat nu a fost identificată până în prezent.

Filatelie

A fost președinte-fondator al Societății Filatelice Române, înființată la 19 aprilie 1891, prima organizație de profil din România. Contribuția sa la dezvoltarea filateliei românești este recunoscută și comemorată prin emisiuni poștale dedicate memoriei sale.

Filanthropie

A întemeiat Societatea de binefacere „Principesa Maria". Prin numeroasele sale inițiative culturale, economice și sociale, a contribuit la modernizarea societății românești din perioada de tranziție spre secolul al XX-lea.

Deces

Dimitrie C. Butculescu s-a stins din viață la 3 iunie 1916, la București. A fost înmormântat în cavoul familiei din Cimitirul Bellu, figura 10 bis, locul 1, alături de părinți și fratele său.

Loc de înhumare

Cimitirul Bellu, figura 10 bis, locul 1. Confirmat de Bezviconi (1972), Sărău (2024), Ciorca (2022) și Jianu (2022).