Alexandrina Fălcoianu (Didița), născută Bâscoveanu
Bellu · arhivă digitală
BoierBoier Verificat

Alexandrina Fălcoianu (Didița), născută Bâscoveanu

1848 — 1870
Figura 5, loc. 20
Boier · Membră a unei familii boierești
Boier· România (Țara Românească/Moldova)
Data adăugării:11.06.2026
Ultima actualizare:20.10.2026
Adăugat de:Marius Voicu
Stare fișă:Publicată
Vizualizări:36

Biografie

Alexandrina Bâscoveanu, cunoscută în familie sub numele de Didița, s-a născut în 1848, în familia Bâscoveanu. La 11 februarie 1865 s-a căsătorit cu Ștefan Fălcoianu, viitor general, șef al Marelui Stat Major și ministru de război.

General Ștefan Fălcoianu, soțul Alexandrinei
General Ștefan Fălcoianu, șeful Marelui Stat Major. Fototeca MNIR, sec. XIX. Sursa: Galeria Portretelor, MNIR

Din căsătoria celor doi au rezultat patru copii, dintre care doi au murit la vârste fragede. Au supraviețuit Elena-Lucia, născută în 1868, și Ștefan, născut în 1869.

Alexandrina a murit la 3/15 octombrie 1870, la vârsta de 22 de ani, după ultima sa sarcină, în urma febrei puerperale. Monumentul funerar păstrează chiar această informație în inscripția de pe plintă.

Este importantă diferențierea acestei Alexandrine Fălcoianu de o altă persoană cu același nume, Alexandrina «Lili» Fălcoianu (1870–1951), fiica lui Ioan Fălcoianu, fratele geamăn al generalului Ștefan Fălcoianu. Cele două au aparținut unor generații diferite. Alexandrina prezentată în această fișă este Alexandrina Bâscoveanu, cunoscută sub numele de Didița, soția generalului Ștefan Fălcoianu.

Monumentul funerar al Alexandrinei Fălcoianu, sculptor Antoine-Augustin Préault, Cimitirul Bellu
Monumentul funerar al Alexandrinei Fălcoianu, realizat de sculptorul francez Antoine-Augustin Préault, Paris, 1873–1875. Marmură, 175 × 65 × 71,3 cm. Clasat Tezaur. Sursa: Muzeul Național de Artă al României

Memoria sa a fost păstrată prin două importante opere de artă. La Cimitirul Bellu, monumentul funerar realizat de sculptorul francez Antoine-Augustin Préault o reprezintă în mărime naturală, într-una dintre cele mai valoroase compoziții funerare din patrimoniul cimitirului. Conform Institutului Național al Patrimoniului, lucrarea — marmură, rondbosso, 175 × 65 × 71,3 cm, nr. inventar 9861/1895 — a fost montată în Cimitirul Șerban Vodă în perioada 1873–1875 și este clasată în Patrimoniul Cultural Național, categoria Tezaur, prin Ordinul nr. 2483/09.06.2016, poziția 23. Astăzi poate fi văzută la Cimitirul Bellu o copie a monumentului original, sculptura originală fiind vândută de urmașii familiei Muzeului de Artă.

Portretul doamnei Fălcoianu, Theodor Aman, 1885–1890, ulei pe pânză, 73×60 cm, Muzeul Municipiului București
«Portretul doamnei Fălcoianu», Theodor Aman, 1885–1890. Ulei pe pânză, 73 × 60 cm, nr. inv. 238. Clasat Tezaur, Muzeul Municipiului București. Sursa: Wikimedia Commons, domeniu public

O altă reprezentare asociată în mod tradițional cu Alexandrina «Didița» Fălcoianu este «Portretul doamnei Fălcoianu» de Theodor Aman. Identitatea femeii reprezentate trebuie însă tratată cu prudență. Cercetarea publicată de Muzeul Municipiului București arată că documentele istorice relevă existența a două persoane numite Alexandrina Fălcoianu, aparținând unor generații diferite. Din acest motiv, identificarea personajului din pictură cu Alexandrina Bâscoveanu, soția generalului Ștefan Fălcoianu, rămâne o problemă discutată în cercetarea de specialitate.

Conform documentației oficiale de clasare a Muzeului Municipiului București (Ordinul nr. 2971/16.05.2023), lucrarea are următoarele date tehnice: ulei pe pânză, 73 × 60 cm, nr. inventar 238, cu datarea oficială 1885–1890, clasată în categoria Tezaur. Analizele tehnice asupra lucrării au arătat că Aman a intervenit asupra picturii pe parcursul unei perioade îndelungate, fapt care ridică întrebări asupra modului în care portretul a fost realizat și finalizat.

Portretul doamnei Fălcoianu nu a făcut parte din primul lot de opere transmis statului în 1904 de Ana Aman. După moartea lui Theodor Aman, Ana Aman a păstrat lucrarea, iar în 1926 a vândut-o Ministerului Artelor, identificând-o drept «Portretul doamnei Fălcoianu».

Linia timpului biografic

Operă
Eveniment
Reper
Familie
Biografic
Context istoric

Evenimente personale

1848

Naștere

1848

Naștere

1865

Căsătorie cu Ștefan Fălcoianu

1868

Nașterea fiicei Elena-Lucia

1869

Nașterea fiului Ștefan

1870

Deces

1870

Deces — 1870

1905

Deces: Stefan Ioan Falcoianu (soț)

Context istoric național

1848

Revoluția pașoptistă

1859

Unirea Principatelor

1866

Carol I pe tron

Apasă pe un punct pentru a vedea detalii. Glisează orizontal pentru a vedea toate evenimentele.

Conținutul profilului este afișat mai sus.

Resurse digitale asociate

Portretul doamnei Fălcoianu” autor: Theodor Aman tip: picturăCulturalia

Portretul doamnei Fălcoianu” autor: Theodor Aman tip: pictură

Autor:
Adriana Zănescu
An:
1978
Instituție:
Institutul Național al Patrimoniului
Cod obiect:
Cod: ARP-40-27217

București Sectorul 1 — Fișă analitică de evidență

Surse și bibliografie

Surse biografice

  • Institutul Național al Patrimoniului — baza Clasate, Ordinul nr. 2483/09.06.2016
  • Ordinul de clasare nr. 2971/16.05.2023 — documentația privind bunurile culturale mobile din patrimoniul Muzeului Municipiului București (Portretul doamnei Fălcoianu, Theodor Aman, ulei/pânză, 73×60 cm, nr. inv. 238, datare 1885-1890, Tezaur)
  • Muzeul Municipiului București — Revista de Artă și Istoria Artei, studiu despre «Portretul doamnei Fălcoianu» și cele două Alexandrine Fălcoianu
  • Studiul «Ștefan Fălcoianu, militar de seamă al Armatei Române» — confirmă căsătoria din 11 feb. 1865 cu Alexandrina Bâscoveanu și datele copiilor
  • Wikipedia RO — Portretul doamnei Fălcoianu (pictură de Theodor Aman)

Surse loc de odihnă

Impresii (0)

Pentru a adăuga o impresie trebuie să fii .

Fii primul care lasa o impresie!

Loc de odihnă

Fig. 5 - loc 20

Cimitirul Bellu – Șerban Vodă

Cimitirul Bellu – Șerban Vodă
Bellu · arhivă digitală

Înhumați alături

Credite vizuale

Fotografii: Muzeul Național de Artă al României - București
Toate personalitățile

Bellu.

Arhivă digitală a personalităților înhumate la Cimitirul Bellu din București — un proiect dedicat memoriei și patrimoniului cultural românesc.

Calea Șerban Vodă 249, București

Notă: Acest site este un proiect independent de arhivă digitală și documentare istorică. Nu este situl oficial al Cimitirului Bellu și nu este afiliat administrației cimitirului. Pentru informații oficiale (program vizitare, administrare locuri, taxe), contactați direct administrația cimitirului.

© 2026 Cimitirul Bellu — Arhivă digitală. Toate drepturile rezervate.

Realizat cu grijă în București 🇷🇴