Ansamblu Funerar Elisabetei H.R. Pulieva

Monumentul funerar al Elisabetei H.R. Pulieva ridică o problemă importantă privind atribuirea componentelor sale. Literatura de specialitate include monumentul în repertoriul monumentelor funerare atribuite sculptorului Karl Storck. Gheorghe Bezviconi menționează monumentul în Necropola Capitalei prin formularea «Puliev (17-17), în afară de bust», ceea ce indică o diferențiere între monumentul propriu-zis și bust.

Monumentul este alcătuit dintr-o structură funerară monumentală, decorată cu motive clasice, având în centru un medalion cu portret de copil și elemente vegetale, precum trandafiri, panglici și ove. Pe una dintre laturi se află reprezentarea unui înger cu aripile desfăcute și cu o cunună de flori.

Cercetările în fondul arhivistic „Evloghie și Hristo Gheorghiev” din cadrul Arhivelor Naționale ale României aduc informații noi privind componentele sculpturale ale monumentului. Între anii 1900 și 1901 există o amplă corespondență între C.N. Pouliev și sculptorul italian Raffaello Romanelli, prin intermediul atelierului „Romanelli Fratelli” din Florența.

Documentele arată că Romanelli a primit fotografii ale doamnei Pulieva pentru realizarea portretului său în marmură. Corespondența discută execuția bustului, asemănarea cu modelul și expedierea lucrării la București. În aceeași corespondență este documentată realizarea unui înger de marmură cu aripi și coroană de flori.

Un document din 11 iunie 1900 este deosebit de important. Romanelli solicită dimensiunile postamentului deja existent pentru amplasarea bustului. Această mențiune demonstrează că structura monumentului exista deja la momentul comenzii către atelierul Romanelli.

Prin urmare, trebuie separate cele trei componente. Structura originală a monumentului, inclusiv soclul și decorul arhitectural și ornamental, este atribuită în literatura de specialitate lui Karl Storck. Bustul Elisabetei H.R. Pulieva și îngerul de marmură reprezintă intervenții ulterioare documentate arhivistic și sunt atribuite lui Raffaello Romanelli.

Această interpretare explică și observația lui Bezviconi, care menționează monumentul «în afară de bust». Nu trebuie considerat că toate componentele actuale ale monumentului au fost realizate de același sculptor.

Literatura de specialitate atribuie monumentul lui Karl Storck, însă documentele arhivistice demonstrează că bustul Elisabetei H.R. Pulieva și îngerul de marmură au fost comandate ulterior atelierului Romanelli din Florența. Documentul din 11 iunie 1900, prin care Romanelli solicită dimensiunile postamentului deja existent, indică faptul că structura monumentului exista anterior acestei comenzi.

Prin urmare, structura originală a monumentului este atribuită lui Karl Storck pe baza repertoriului de specialitate, în timp ce bustul și îngerul sunt atribuite lui Raffaello Romanelli pe baza documentelor arhivistice. Atribuirea trebuie prezentată separat pentru fiecare componentă și nu trebuie formulată ca și cum Karl Storck ar fi realizat întregul ansamblu.