Cripta familiei Sterea Ghenovici și monumentul Nicolae Filimon

Istoricul monumentului Monumentul cunoscut astăzi drept cripta familiei Sterea Ghenovici, figura 8, locul 52 din Cimitirul Bellu, este unul dintre cele mai discutate monumente funerare din literatura dedicată cimitirului, datorită legăturii sale cu scriitorul Nicolae Filimon și controverselor privind proveniența sculpturii monumentale.

În lucrarea sa consacrată Cimitirului Bellu, Gheorghe Bezviconi semnalează încă din 1972 dispariția monumentului lui Nicolae Filimon, notând: „Regretăm distrugerea tocmai în anul sărbătoririi centenarului a monumentului scriitorului Nicolae Filimon (1865), 8-52...”. Tot Bezviconi corectează și anul nașterii scriitorului, arătând că data de 1789 întâlnită în unele surse reprezintă o eroare tipografică, anul corect fiind, probabil, 1819. Bezviconi identifică la aceeași figură și loc mai multe persoane din familia Delijanide, respectiv Nicolae Delijanide (1789, corect 1819, 1864), profesor, Mihail Delijanide (1867), funcționar, și Ecaterina Delijanide (1818, 1883), ceea ce confirmă existența unui ansamblu funerar complex la figura 8, locul 52.

Gheorghe Sărău reunește toate aceste informații în Dicționarul persoanelor înmormântate în Cimitirul Șerban Vodă Bellu Clasic (2024). El indică la aceeași poziție pe Nicolae Filimon (1819, 1865), scriitor și epitrop al Bisericii Enei, pe Elena Filimon, pe Ștefan Slăniceanu, căpitan, despre care precizează că era înmormântat lângă Nicolae Filimon, precum și pe membrii familiei Delijanide.

În același timp, Sărău identifică la figura 8, locul 52 cripta familiei Sterea Ghenovici, asupra căreia se află sculptura reprezentând un înger. Autorul menționează ipoteza, întâlnită în literatura de specialitate, potrivit căreia sculptura ar putea fi opera sculptorului grec Yannoulis Halepas (1851, 1938), dar observă că această atribuire ridică o problemă cronologică evidentă. Nicolae Filimon a decedat în anul 1865, când Halepas avea doar aproximativ paisprezece ani, astfel încât, dacă sculptura a fost realizată imediat după moartea scriitorului, atribuirea nu poate fi susținută.

Pentru explicarea acestei situații, Sărău reproduce cercetările publicate de Constantin Mateescu, care a studiat timp de mai multe decenii istoria monumentului. Potrivit acestuia, Nicolae Filimon și-ar fi comandat înainte de moarte monumentul funerar reprezentând un înger din marmură cu trâmbiță. În anul 1986, comparând fotografia publicată anterior în monografia Nicolae Filimon de George Ivașcu cu monumentul existent în teren, Mateescu afirmă că a reușit identificarea fostului monument al scriitorului. Același autor susține că, între timp, locul de veci ar fi fost transmis unei alte familii, iar monumentul ar fi fost reutilizat de familia Sterea Ghenovici.

Potrivit relatării sale, numele lui Nicolae Filimon nu mai era vizibil pe monument, fiind înlocuit cu inscripțiile noilor proprietari. După numeroase demersuri întreprinse de Constantin Mateescu și de Uniunea Scriitorilor, în apropierea monumentului a fost amplasată o placă comemorativă dedicată lui Nicolae Filimon.

Aceste informații sunt prezentate de Mateescu și sunt preluate de Gheorghe Sărău, care trimite, de asemenea, la lucrările lui Ciorca (2022, p. 130, 131) și Flori Jianu (2022, vol. I, p. 453, 455).

Flori Jianu inventariază monumentul în repertoriul dedicat patrimoniului funerar al Cimitirului Bellu și îl prezintă în forma sa actuală, ca monument al familiei Sterea Ghenovici, ilustrându-l fotografic și integrându-l în inventarul monumentelor artistice ale cimitirului.

În prezent, documentația disponibilă permite formularea câtorva concluzii. Monumentul existent la figura 8, locul 52 este identificat în toate lucrările recente ca monument al familiei Sterea Ghenovici. În același timp, aceeași locație este indicată de Bezviconi și Sărău drept locul de înhumare al lui Nicolae Filimon și al altor membri ai familiilor Filimon și Delijanide.

Cercetările lui Constantin Mateescu oferă o explicație pentru această suprapunere documentară, sugerând că monumentul actual ar fi fost inițial cel al lui Nicolae Filimon și ar fi fost reutilizat ulterior.

Astfel, monumentul familiei Sterea Ghenovici rămâne unul dintre cele mai importante și mai complexe cazuri de cercetare din Cimitirul Bellu, atât prin valoarea sa artistică, cât și prin istoria documentară asociată scriitorului Nicolae Filimon.