Ioan Pavel Georgescu-Pion

Ioan Pavel Georgescu, cunoscut în Armata Română sub numele de Georgescu Pion, s-a născut la 25 decembrie 1883/1884 în comuna Zănoaga, județul Romanați, astăzi în județul Dolj. Prenumele „Pion” provine din abrevierea militară „Georgescu P. Ion”, sub această formă fiind consemnat în documentele oficiale și în literatura militară. Era fiul preotului Pavel Georgescu și al Radei Georgescu.

Contradicție bibliografică privind data nașterii: Există o diferență de un an între sursele documentare: • Baza de date a generalilor (generals.dk) și Enciclopedia României indică 25 decembrie 1883. • Lucrările despre Seini și alte studii locale indică 25 decembrie 1884.

A urmat școala primară în localitatea natală, apoi Colegiul „Carol I” din Craiova și Liceul „Mihai Viteazul” din București. A absolvit Școala Militară de Artilerie, Geniu și Marină în 1906 și, în paralel, a urmat cursuri de topometrie în cadrul Școlii Politehnice, obținând calificarea de inginer topometru. În perioada 1911 - 1913 a făcut parte din comisia română de recepție a armamentului la uzinele Krupp din Essen, Germania, unde s-a specializat în artilerie grea și tehnica gurilor de foc.

În Primul Război Mondial s-a remarcat în luptele de la Cașin și Mărășești. Bateria aflată sub comanda sa a executat foc direct asupra pozițiilor germane din zona Fabricii de Zahăr de la Mărășești, iar una dintre tranșeele frontului a primit denumirea de „Tranșeea Pion”, ca omagiu adus comandantului. După război a desfășurat o activitate importantă în învățământul militar. A fost profesor de balistică la Institutul Politehnic din Timișoara, comandant al Școlii de Artilerie și, ulterior, comandant al Arsenalului Armatei din București. Între 1932 și 1937 a comandat Brigada 15 Artilerie din Chișinău.

În perioada 1937 - 1939 a comandat Divizia 20 Infanterie din Târgu Mureș și lucrările de fortificare ale Liniei Carol al II-lea de la Poarta Someșului. Tot atunci a inițiat mai multe proiecte culturale și comemorative, printre care monumentul vegetal „EMINESCU”, realizat din aproximativ 10.000 de brazi pe Dealul Comja de lângă Seini, precum și ridicarea unei biserici ortodoxe în Seini și a unui bust al lui Ștefan cel Mare în satul natal. După Dictatul de la Viena, în august 1940, în calitate de comandant al Garnizoanei Târgu Mureș, a organizat evacuarea către Turda a monumentului Lupoaica Capitolină și a altor bunuri culturale românești înainte de intrarea trupelor horthyste în oraș.

La 1 septembrie 1940 a fost numit comandant al Corpului 7 Teritorial Sibiu, iar în 1942 a fost înaintat la gradul de general de divizie în rezervă. După instaurarea regimului comunist a fost arestat în 1946, asemenea multor generali ai Armatei Regale, fiind ulterior eliberat. A murit la București la 22 iunie 1956 și a fost înmormântat în Cimitirul Bellu-Militar.

---

SURSE ȘI DECORAȚII:

Decorații (necesită verificare în Monitorul Oficial): Ordinul Coroana României, Ordinul Steaua României.

Bibliografie:

• Porumbăcean, Câmpeana, Sándor - Oameni din Seini (2013)
• Acta Musei Porolissensis XXXVI (2014) - „Generalul Georgescu-Pion, ctitorul”
• Generals.dk - Biography of Major-General Pion Georgescu
• Monumentul Eroilor - Asociația Monumentum
• Virgil Pană - Document PDF (bjmures.ro)