Gheorghe Marinescu

Gheorghe Marinescu (n. 28 februarie 1863, București — d. 15 mai 1938, București) a fost medic neurolog, profesor universitar și academician român, fondatorul Școlii Românești de Neurologie.

Date biografice

Fiu al lui Marin Procopiu și al Mariei, s-a născut pe 28 februarie 1863 (stil vechi, Calendarul Iulian; corespunde la 12 martie 1863 pe stil nou) în București, în „Mahalaua Arhimandritul". A urmat Seminarul Teologic Central (1874), apoi Facultatea de Medicină și Școala de Poduri și Șosele (1882). A renunțat la științele exacte și a continuat doar medicina.

Cariere științifică

• 1888 — Încadrat în laboratorul de anatomie patologică și bacteriologie al lui Victor Babeș
• 1889 — Pleacă la Paris; lucrează în clinica lui Jean-Martin Charcot de la Spitalul Salpêtrière
• 1889 — I se aduce creierul lui Mihai Eminescu pentru cercetări medicale
• 1897 — Susține teza de doctorat în medicină la Facultatea din Paris
• 1899 — Membru corespondent al Academiei Române (10 aprilie)
• 1905 — Membru titular al Academiei Române (9 aprilie)
• 1916–1918, 1925–1928 — Vicepreședinte al Academiei Române

Primul film științific din lume

În 1898–1899, Marinescu a realizat primul film științific din lume, folosind aparatul „cinematograf" al fraților Lumière, în clinica de neurologie a Spitalului Pantelimon. Filmele de cercetare medicală includ: „Tulburările mersului în hemiplegiile organice" (1898), „Un caz de hemiplegie isterică vindecată prin sugestie hipnotică" (1899) și „Îmbolnăvirea mușchilor" (1901). Auguste Lumière i-a trimis două scrisori (1922, 1924) prin care îi aprecia cercetările.

Decesul și mormântul

S-a stins din viață la 15 mai 1938, în locuința sa din strada Thomas Masaryk nr. 27 (locuită din 1910; transformată în Muzeu memorial în 1954). Este înmormântat la Cimitirul Bellu, figura 100, locul 9. Pe piatra de mormânt este gravat citatul „…Muncă, Sinceritate, Tăcere…" (din Thomas Carlyle). Inscripția de pe cruce indică eronat anul nașterii 1864, în loc de 1863.

Soția sa, Olga Marinescu (născută Vasilescu, 1876–1942), este înmormântată alături. Bustul de pe mormânt a fost realizat de sculptorul Mihai Onofrei în 1938 și sfințit în 1939.